Muzeul Newseum, amplasat între Casa Albă şi Capitoliu, a amintit cu mândrie timp de peste 10 ani de importanţa presei într-o democraţie. Închiderea sa, la sfârşitul acestui an, este simbolică pentru un sector al media afectat de dificultăţi financiare şi atacuri ale politicienilor, relatează marţi AFP. Cunoscută pentru colecţia sa de publicaţii de informaţii din întreaga lume şi pentru expoziţiile sale asupra unor evenimente precum cele de la 11 septembrie 2001 sau căderea Zidului Berlinului, instituţia a anunţat la începutul anului 2019 că îşi va vinde clădirea imensă. Situată pe faimoasa Pennsylvania Avenue din Washington, clădirea a fost cedată pentru suma de 372,5 milioane de dolari Universităţii Johns Hopkins. (…)

Agerpres

https://www.agerpres.ro/life/2019/12/24/sua-newseum-muzeul-din-washington-dedicat-presei-isi-inchide-portile--424813

Despre Muzeul Presei din Jimbolia

https://revista22.ro/cultura/cum-s-a-nscut-n-romnia-muzeul-presei

Daniel Săuca

Constat, nu fără supărare, că în mai toată media (evident, și în mare parte din cea sălăjeană) se preiau fără un minim discernământ critic „știrile” furnizate în diverse laboratoare ale puterii (nu numai politice). Mass-media pare captivă definitiv propagandei, manipulării, agitației deșănțate. Ce să (mai) înțeleagă cititorii, privitorii, ascultătorii dacă jurnaliștii, editorii (mai există?) nu își pun ei măcar magica întrebare: chiar așa o fi? În continuare, în mileniul III, în anul 2019, spațiul media e burdușit de „știri” ori dintr-o singură sursă (de multe ori incertă) ori copiate fără jenă (fără menționarea sursei primare, să-i spunem așa). Continuă incredibila situație: opinia unui blogger, vlogger, om politic, postac, fals ziarist devine știre! Să ceri și punctul de vedere al celui atacat?… Manualele de jurnalism nu mai au niciun fel de importanță, nicio relevanță. Facultățile de jurnalism ar trebui să-și închidă porțile. Și cele de Litere. Și în Sălaj, din păcate, există publicații, și tipărite și on-line, în care limba română a sucombat împreună cu gazetăria. Nenorocirea e completă: în 2019, în mileniul III, apar publicații fără diacritice: ă, â, î, ț, ș! Într-un fel, nu mă mir: sunt destui elevi care scriu de mână fără diacritice! Firește, scriu așa cum o fac pe facebook-uri ori prin alte locuri de biți pline. Sub ochii și urechile noastre se „naște” o nouă limbă care, așa cum au afirmat destui deja, nu peste mult timp nu va mai avea nicio legătură cu româna (cu atât mai puțin literară). Nu vreau să văd totul în negru. Evident, sunt încă destule oaze de normalitate, atât în media cât și în mediul universitar-pedagogic. Dar, atâta vreme cât educația și cultura nu vor deveni cu adevărat priorități naționale (și nu neapărat prin alocarea a nu știu câte procente din PIB) nu am nicio speranță de mai bine. De acest dezastru, să ne înțelegem, nu e vinovată doar clasa politică. Sigur nu. Suntem vinovați toți! Dar cine își mai asumă vreo greșeală astăzi?

Magazin Sălăjean

http://www.magazinsalajean.ro/editorial/a-murit-presa-de-linia-intai

Daniel Săuca

30 de ani de presă liberă în România. Suntem tot mai puțini, dar, miraculos sau nu, supraviețuim. Nu mai știm exact cine sunt ziariștii/ cine este ziaristul, dar, spre surprinderea multor casandre, „noul jurnalism”, on-line, nu a câștigat războiul (competiția?) cu cel „tradițional”. Poate nu e vorba de niciun conflict.
30 de ani de jurnalism liber în România. Tot fără o lege a presei. Rămân la opinia, scrisă și spusă de multe ori în acești ani, că, așa cum este reglementat domeniul audio-vizual, trebuie reglementat și spațiul publicațiilor scrise și on-line. Legea presei, ziaristului e necesară și pentru configurarea juridică, legislativă a profesiei. Codurile deontologice, chiar dacă sunt asumate de diverși colegi ori asociații/sindicate, nu sunt legi. Apropo, profesia de ziarist e una liberală/liberă?
30 de ani de presă liberă în România. Anuarul Presei Sălăjene, publicație a Asociației Jurnaliștilor din Sălaj, apare și în 2019 cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Sălaj. Mulțumim! Aprecieri și pentru companiile Michelin și TenarisSilcotub care, de mulți ani, sprijină activitățile Asociației Jurnaliștilor din Sălaj, mai ales Gala Presei Sălăjene. Anuarul nostru dezvăluie și în 2019 un „altfel” de jurnalism, mai „molcom”, mai „cultural”. E, probabil, și acesta un semn al supraviețuirii. Totuși, bine că mai există presă și jurnaliști, gazetari în județul Sălaj! Colegi care tind, și nu de puține ori reușesc, să scrie profesionist.
În Anuarul Presei Sălăjene 2019 sunt prezenți: Carmen Ardelean (Caiete Silvane); Gina Bicăzan (Sălajul pur și simplu); Victor Cioban (Caiete Silvane); Ionuț Costinaș (Sportul Sălăjean); Józsa László (Szilágyság); Kovács Tünde (Caiete Silvane); Kulcsár Mária (Szilágyság); László László (Magazin Sălăjean, Caiete Silvane, Szilágyság, Hepehupa); Adrian Lungu (Radio România Actualități); Cristian Moldovan (Sportul Sălăjean); Mihaela Moldovan (Sălajul pur și simplu); Marius Morar (Magazin Sălăjean); Daniel Mureșan (Magazin Sălăjean); Viorel Mureșan (Caiete Silvane); Florin Negoiță (Magazin Sălăjean); Sebastian Olaru (Agerpres); Călin Onicaș (Sportul Sălăjean); Călin Pavăl (Sălajul pur și simplu); Dănuț Pop (Caiete Silvane); Marin Pop (Caiete Silvane); Alina Rad (Sălăjeanul TV); Daniel Săuca (Magazin Sălăjean, Caiete Silvane); Tia Sîrca (Sălajul pur și simplu); Szabó Attila (Hepehupa); Szilágyi Júlia (Szilágyság); Marin Ștefan (Magazin Sălăjean); Augusta Teșinschi (Magazin Sălăjean); Olivian Vădan (Magazin Sălăjean); Veres Erzsébet (Hepehupa); Vicsai Zsolt (Hepehupa); Andreea Vilcovschi (Adevărul, Sălăjeanul TV).
30 de ani de libertate în România! Sunt fericit că am prins această aniversare! Altfel, aștept în continuare (și) un sprijin deștept al Statului, al clasei politice pentru mass-media de calitate!

Magazin Sălăjean

http://www.magazinsalajean.ro/editorial/30-de-ani-de-jurnalism-liber-in-romania

Asociația Jurnaliștilor din Sălaj

organizație afiliată la CNS Cartel Alfa

organizează în parteneriat cu

Consiliul Județean Sălaj și Primăria Municipiului Zalău

Gala Presei Sălăjene

- ediția a XIII-a -

Vineri, 6 decembrie 2019, Zalău

 

Din program:

- Lansarea Anuarului Presei Sălăjene 2019 (apărut cu sprijinul Consiliului Județean Sălaj), editat de Asociația Jurnaliștilor din Sălaj;

- Lansarea cărții „Descoperim Sălajul”, vol. X, Ed. Caiete Silvane, colecția „Magazin Sălăjean”, Zalău, 2019.

Sponsori principali

TenarisSilcotub, Michelin

Sponsor

E.ON

Cu sprijinul UJS Cartel Alfa filiala Sălaj, Sindicatul „Metalurgistul” Zalău

Parteneri media

Magazin Sălăjean, Sălăjeanul, Sălăjeanul TV, ZTV.ro, Sportul Sălăjean, Szilágyság, Hepehupa, Caiete Silvane, Sălajul pur și simplu, Gazetarul, Radio România Actualități, Agerpres

Marcel TOLCEA

În urmă cu nici măcar un sfert de veac, discursul jurnalistic părea că este cel mai influent discurs al sferei publice creditat cu autoritate, veridicitate, moralitate și eficiență. De atunci încoace, însă, lucrurile s-au complicat cu absolut toate aceste repere. În primul rând, grație apariției presei online, astăzi nu mai știm cine este jurnalistul. În accepțiunea clasică a cuvântului, jurnalistul este – conform criteriilor americane – o persoană care câștigă cel puțin 50 la sută din veniturile sale din exercitarea unei profesii arondate producerii unui mesaj mediatic, care lucrează într-o instituție de presă etc. O asemenea definire, mai degrabă administrativă, e importantă fiindcă ea deosebește jurnalistul de gazetar/ publicist. Adică de o persoană care nu muncește neapărat într-o redacție, dar este prezent în spațiul public prin colaborări permanente sau intermitente. (Observați cât de puțin atenți suntem atunci când vine vorba despre cuvintele jurnalismului?) (…)

Revista Orizont, octombrie 2019

revistaorizont.ro